Dorinta de a merge mai departe, m-a facut sa nu-mi mai pierd timpul cu tine dar asta nu inseamna ca nu vad.
Imi este atat de mila de sufletul tau.Sunt uimita de rolul de indiferenta pe care il joci in public, este extraordinar modul in care il mimezi dar...dar apoi cand esti doar tu cu tine, in pat, locul in care ai varsat lacrimi , ai aruncat vorbe ,ai amenintat si reprosat ,locul in care poate ai iubit ,ai privit tavanul si ti-ai imaginat stelele, te intorci la ceea ce te-ai obisnuit sa faci:sa suferi. Te alimentezi cu imagini , priviri , soapte inexistente, care le doresti dar sunt doar in imaginatia ta , cu durere.Te-ai pierdut.
**
Pe el , sufletul tau ,il arunci nestiind gravitatea faptelor tale .Pe El, dragostea l-ai pierdut demult ,prea "de mult".
Ai pierdut.Din nou.
"Imi dadeam seama , inca o data.
ca nu ma pot sprijini pe altcineva,
ca numai muncind cu o vointa de fier
pot sa raman tare ca o stanca in fata furtunii,
ca n-am dreptul sa ma risipesc,
sa-mi irosesc timpul..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu