Jurnal partea a II-a

2011.

A fost anul in care ai intrat in viata mea si ai ramas.

Mi-ai insotit gandurile in orice secunda.

Am ajuns acasa si timid ne-am intalnit pentru prima oara .

Imi amintesc cum ne-am potrivit pana si in infatisare.

Atunci am realizat ca "Intotdeauna indragostitii au o lumina ciudata pe fata lor care-i deosebeste pe unul dintr-o mie de oameni."

Am stiut  amandoi ca ceea ce ne lega atunci nu erau doar privirile ci sufletele noastre .

          *

Si au urmat seri intregi in care m-ai cucerit prin tot ceea ce esti tu fara sa stiu ca ceea ce va urma ma va darama in mii de feluri.

Uitam intentionat pentru acele cateva ore petrecute impreuna ca tu urmezi sa pleci si ma lasam purtata de sarutul tau ,imi limitam viata doar la dragostea inexplicabila ce ti-o purtam mult prea devreme:"In orice caz numai dragostea şi creatia fac viata vrednica de a fi traita si, totodata, de a fi parasita fara regret."

Am realizat atunci ca sunt in rand cu celelalte femei ...acelea pe care le cuceresti usor si le pastrezi greu.

**

Eram diferiti, lumile noastre separate iar cea mai mare problema a fost sa ma conformez cu gandul ca de fapt, marile pasiuni raman necunoscute, se consuma in anonimat.A trebuit sa ma ascunzi de tot si ma durea.

Asa s-a nascut in mine iubirea.O iubirea nesatioasa, de un egoism salbatic, care vrea sa-i sacrific tot fara sa-i cer nimic in shimb, multumindu-ma doar cu ceea ce-mi ofera. Eu am vrut totul de la tine pentru ca iti dadusem totul si oricum ceva mai bun decat mine nu puteam eu sa iti dau. De aici a pornit greseala, de la acest schimb în aparenta just. Dar ce experienta aveam eu, de unde sa stiu eu ca iubirea dintre doua fiinte nu e niciodata egala, ca balanta atarna cand intr-o parte, cand intr-alta, dupa variabile de care foarte greu ne dam seama. In cazul nostru balanţa atarna în favoara ta. Lanturile cu care ma incatusai erau mult mai puternice decat ale mele.

Si da , ti-am lasat partea mea de fericire de care "destinul" m-a lipsit de atatea ori.Ai plecat...

Gandul ca ai plecat si ne-ai lasat asa ,fara o despartire demna de timpul investit in noi sau macar de acea seara sub clarul lunii si a stelelor m-a facut sa te indepartez de mine.Emotional , indepartarea ma lipea de tine .Si imagineaza-ti doua degete lipte cu super glue .Atunci cand le indepartezi mereu se rup bucati de piele sau raman bucati de lipici intarit.

Asa erai pentru mine.Bucati din ceea ce erai tu ramaneau la mine.

Ma durea si imi lipseai...

***

"E parcă un făcut să nu ne dăm seama de 

valoarea unei fiinţe sau lucru

 decât după ce-l pierdem."

Invitatie la vals-Mihail Drumes

Jurnal partea I

Jurnal partea a III-a

Jurnal partea I

M-am gandit sa iti scriu.Sa fac un jurnal in care sa scriu trairile mele alaturi de tine.

Si da poate ca eu inca mai cred in acea poveste in care amandoi vom muri imbratisati la o varsta la care vom fi inconjurati de nepoti , spunandu-le mare noastra poveste de iubire

Si asa incepe totul..

*

Tu.Un necunoscut atat de familiar mie.

Un simplu baiat , ce provine dintr-o familie a carui nume are o rezonanta puternica pentru oricine.

Stiu ca toti te-au privit intotdeauna deosebit dar pentru mine ai fost doar acel suflet pe care mereu l-am privit nestiind ca imi esti predestinat pentru o viata.

Si am mers ca doi necunoscuti aruncand cate o privire si un salut.

Anul 2008 .

Te-am privit si m-ai privit cu instrainare .Nu am cum sa nu recunosc ca ochii mei te-au privit de atunci altfel insa mintea mea a adus toate argumentele pentru care sa nu cred in ceea ce poate inima mea a dat nastere.

Anii au trecut iar imaginea ta a ramas aceea a unui baiat ciufulit care-mi vorbea candva despre o alta dimensiune a relatiilor.

Anul 2011.

Unii ar numi trecutul doar trecut si poate ca doar crampeie din el le-ar aminti dar eu resimt fiecare secunda a acelor 3 zile atunci cand imi las loc pentru a te admira .

Imi amintesc de la timbrul vocii pe care l-ai avut atunci cand ai spus "Buna !" , privirea indiferenta chiar si rasuflu de dupa.

Imi amintesc instrainarea de incipit si lumina ochilor tai care atunci cand a fost pentru mine , am simtit-o.

Imi amintesc prima atingere a trupurilor noastre  , primul zambet care mi-a umplut sufletul de soare.

Iti pot enumera in pagini tot ceea ce ai fost atunci pentru mine insa nu stiu in ce clipa m-am indragostit de tine,cel pe care il vreau in viata mea pentru totdeauna.

Si ne-am lasat imbatati de frumosul noptii , de lumina marii , lunii si a stelelor.

Atunci cerul ne-a unit.

Nu am sa uit niciodata acel tremur pe care l-am simtit atunci cand ne-am unit privirile pentru prima data intr-un alt sens , intr-o alta dimensiune.

Te-am privit , te-am dorit.Te-am vrut pentru mine iubitule din clipa in care am vazut prima stea cazatoare.

Sa nu uiti , tu ai fost acea dorinta!

**

"Şi ai să citeşti zilnic de acum înainte, luni, ani, secole 

ceea ce se petrece în sufletul meu,

 dacă nu vii să-mi iei mâinile

 şi să descoperi în ochii mei

 marea dragoste pe care mi-ai sădit-o

 şi pe care nu poţi s-o fărâmi orice ai face,

 pentru că e opera ta, 

nu a mea."

Invitatie la vals-Mihail Drumes




 Jurnal partea a II-a

Citate:Scrisoare de dragoste-Mihail Drumes

Am selectat cateva citate din frumoasa carte "Scrisoare de dragoste" pe care o recomand tuturor!

*

"Dacă aş fi sculptor, i-aş face o statuie care să-i imortalizeze inocenţa."

"Marile iubiri care ies din matca obişnuitului se rezolvă numai în moarte."

"Moartea, când vine, nu te întrebă dacă ţi-ai trăit bine viaţa. Indiferent dacă ai trăit-o bine sau rău, mult sau puţin, cu rost sau fără rost, trebuie s-o părăseşti. Şi acest act ireversibil e cea mai formidabilă grozăvie a existenţei noastre."

"Cred că în fundul durerii există totuşi un sâmbure de voluptate, aşa cum în 

bucurie se află şi o fărâmă de tristeţe."

"Dacă aş avea tot ce râvnesc, nu mi-ar mai plăcea nimic."

"Şi din noaptea trecutului, peste care cursese atâta pustiu de ani, se desprinse vie, ca o rază de lumină, dragostea ei dintâi."

"Mai bine ai încerca să mă prinzi. Nu am nicio stimă pentru bărbatul care nu ştie să pună mâna pe o femeie..."

"Pasiunile fug de lumină - lumina le omoară."

"Mă uit pe geam şi, în loc să văd peisajul, îmi apare el, multiplicat în mii de înfăţişări şi culori. Chipul lui izvorăşte mereu şi din fiinţa mea, unde se află culcuşul amintirilor noastre bune şi rele, şi retrăiesc fragmentar tot ceea ce a fost şi ceea ce are un farmec inedit, petru că ştiu că de-acum n-o să mai fie nimic, de-acum începe neantul."

"Dragostea n-o poţi cumpăra cu toate bogăţiile pământului, dar o poţi avea cu un simplu surâs."

"Toate fericirile se sprijină pe iluzii. Adevărul nu face altceva decât să sfâşie vălul cu care se acoperă ochii ce nu vor să vadă realitatea."

"O femeie simte adesea dincolo de simţuri."

"De fapt e o cruzime să te joci cu inima unei femei."

"Nu pot uita visul pe care l-am trăit împreună. Numai trezirea din vis aş vrea s-o uit."

"Dar, ciudat: de astă dată, găsea în suferinţă o plăcere, o alinare nemaiîntâlnită."

"Există câteodată în viaţa unui om o nevoie imperioasă de a fi sincer până la cruzime."

"Împotriva cui să lupt mai întâi dacă totul luptă împotriva mea?"

"Să nu batjocorim dragostea! Cu ea nu se joacă nimeni! Să nu o sacrificăm ademeniţi de strălucirea aurului..."

"Iubirea nu se poate cumpăra cu toate comorile pământului."

"Vorbesc numai gândurile, dar cine le aude? Până la urmă amuţesc şi ele."

"O fericire care te satisface pe deplin nici nu e fericire, trebuie să-i dai alt nume."

"Nu vreau ca stânca personalităţii mele, chiar colţuroasă cum este, să fie rotunjită de valul social împotriva voinţei mele, pentru a deveni la fel cu celelalte pietre, adică fără identitate şi fără nume."

"Fericirea mea s-a sprijinit pe o sărmană iluzie."

"Trăiesc stări sufleteşti atât de stranii, încât, cu toată deprinderea mea de a mă introspecta, mă sperii de ceea ce mi se întâmplă; mai mult decât asta, mă mir întruna..."

"Greşeala mea e a tuturor începătorilor: am vrut prea mult şi prea repede."

"Dacă ştii să vrei, imposibil să nu găseşti ceea ce cauţi."

"Fără romantism, ne întoarcem la oamenii cavernelor."

"Nu mi-e foame, căci fericirea se hrăneşte din ea însăşi."

"Pot susţine că incendiul iubirii nu va atinge stânca mea, şi, chiar dacă ar atinge-o, tot degeaba: piatra nu ia foc!"

"Şi ăsta-i bărbatul, care seamănă leit cu toţi bărbaţii de pe pământ."

"Preţul unei femei nu-l afli decât după ce o pierzi."

"Vezi ce repede poţi pierde o femeie? Bărbatul trebuie să ştie în primul rând cum să-şi păstreze femeia..."

"Pe mine m-ar plictisi... cunoscutul, pentru ca n-aduce nimic nou, n-are nici un farmec."

"Există şi oameni inapţi de a gusta fericirea."

"Opţiunea ridică pe femeie la o treaptă superioară. Astfel, supunându-se bărbatului, ea se înalţă odată cu el."

"Adevărul e că toate gândurile şi visurile de fericire pe care mi le-am făcut în legătură cu el au fost pentru mine însăşi fericirea în carne şi oase."

"Ca să rămână în inima mea, trebuie să fie dorită, dar cum se poate să doreşti pe cineva care nu mai are ce să-ţi ofere pentru bunul motiv că ţi-a oferit totul?"

"Viaţa e aspră, o trăieşti o singură dată. Nu te lega de prima fantezie ca toţi neisprăviţii."

"Nenorocirea pe care ţi-o faci singur doare mai mult."

"Lasă fericirea în pace. Nu e decât un termen de dicţionar."

"Inima e câteodată un cimitir cu gropi multe."

"Cuvintele sunt preludiul faptelor."

"Dragostea călcată în picioare se răzbună, iar cel ce a călcat greşit pierde totul."

"Iubirea nu se poate cumpăra cu toate comorile pământului, de aceea, în dragoste, şi săracii pot fi miliardari, prinţi, împăraţi sau regi..."

"E oare golul visului împlinit?"

"Viaţa din mine cere ca zilele care pleacă în trecut să nu moară."

"Îmi aminteam de ea ca de un vis frumos, întrerupt înainte de a se sfârşi."

"De-acum pentru ea totul e degeaba, dar în dragoste nu-i nimic degeaba, dragostea ţine loc de orice prin ea însăşi."

"În dragoste distanţele pier, iar obstacolele se năruie."

"Gestul ei răsună în fiinţa mea cu ecouri profunde. E mesajul fericirii sau însăşi fericirea?"

"E cu putinţă să te desfaci în bucăţele, alegând ce-i bun în tine şi-aruncând la gunoi restul? Binele şi răul coexistă, se împlinesc."

"Ce minunat lucru e că omul nu cunoaşte gândurile semenului său! Dacă savanţii ar născoci un mijloc de a le da în vileag, viaţa ar deveni ternă, insuportabilă, pentru că a fost nimicit unicul ei farmec: taina."

**

Floare albastra, sa-ti aminteasca

Rasfoiesc fotografiile trecutului si suspin .

Privesc si am impresia ca au trecut atat de repede.Stiu ca unele momente au fost atat de dureroase , altele pline de bucurie si satisfactie .

Uneori ne trezim si privim inainte spunand ca trecutul nu conteaza pentru ca tindem sa vedem doar ceea ce e greu , rau , gunoiul din viata noastra .
Fiind usor depresiva ma afund rapid in ganduri care in mare parte ma revolta alte ori chiar avand puterea de a ma dobori.
Azi vreau sa privesc imaginea trecutului meu si sa vad zambetele , lacrimile emotiilor , primul sarut , prima noastra plimbare , primul nou nascut imbratisat , primul cantec , prima strangere de mana.

*

Iarta-ma si crede-ma, uneori ma detest pentru usurinta cu care ma inec in regrete dar iti multumesc ca tu faci din gunoi , durere, suferinta , trairi ce unii le gasesc poetice doar ceea ce sunt in mod fizic si imi amintesti de trairea suprema , de ceea ce este cu adevarat poetic , iubirea.

Iubirea ta care uneori se ascunde si se joaca ,se arata in atat de multe forme..
Cea mai mare teama a fost sa uit si iti multumesc ca tu nu ma lasi .
Nu ma lasi sa uit de ceea ce suntem noi si te rog ca nici tu sa nu o faci.
Am obosit sa traim in ceea ce oamenii spun "normalitate".Oamenii normali nu se bucura , nu traiesc fericirea chiar si prin lucruri mici.
Floare albastra , sa iti aminteasca!

**

"Traia . Ceea ce presimtise exista.

Viata nu era efort, mers lent spre imbatranire, 

cedari si resemnari;viata era delir,tumult in soare,

bucurie respirata"-Lorelei