Te-am cunoscut anul trecut si de fapt te stiam de o viata.Era altceva .Erai doar un strain ce statea ori pe randul din fata mea ori pe cel din spate.Nu mi aratai nimic niciodata .Nicio privire ci poate un salut politicos cateodata.Te prezentai dur si lipsit de interes fata de ce aveam noi in comun.
Ai uitat complet de vara aceea in care m-ai intrebat pe care sa o alegi , sau acea seara in care am urcat pana la cel mai apropiat punct de unde puteai vedea toata tabara si am vorbit...
N-am stat mult dar a fost de-ajuns cat sa-mi ramana intiparit in minte tricoul tau alb si largut precum si parul ciufulit.
Nu te vedeam sofisticat sau interesant, doar imi placea prezenta ta.Stilurile erau chiar diametral opuse iar parerile tale despre mine nu erau chiar favorabile.Eram poate doar o cunostinta pe care nevrand o aveai si trebuia sa o respecti.
Cred ca nu ai observat niciodata cat de atent te priveam cand eram in tren , cand mergeam spre casa.Stiam ca urma sa nu mai vorbim mult timp.Asa a si fost.Au trecut 3 ani in care nu imi amintesc sa-ti fi mai spus ceva.Te-am felicitat pentru rezultatele frumoase si din nou ne-am privit cu instrainare.
A venit momentul in care trebuia sa accept ca pe o obligatie faptul ca urmatoarele 3 zile trebuia sa le petrecem impreuna.Nu doar noi doi, erau si ceilalti.Ai aruncat o privire si un salut rece:"Buna!" si am raspuns in aceasi maniera.
Aveam in mare tot ce-mi doream ,ai aparut tu si ai dat startul unui meci in mintea mea.Ai inceput sa ma privesti si parca si ochii mei erau mai atenti la tine.Ai inceput sa-mi vorbesti iar vocea mea a prins forma pentru tine.Am privit amandoi sus.Era mare , era unic.De atunci nu a mai fost niciodata asa cerul.A fost primul care ne-a legat.Si a facut-o intr-un mod profund.Pt ca ai plecat si totusi amandoi am continuat sa facem asta.Si ai facut-o pentru ca iti era dor , nu de acel cer , ci de acel "noi".
Te-ai intors iar azi ,simt fericire.
Iubesc acel "noi" care l-a format cerul , te iubesc pe tine , dorinta pe care am refuzat sa ti-o spun atunci cand am vazut prima stea cazatoare.
"Nu te mai las sa pleci,[ ...] ramâi aici, ramâi... Uite cerul, soarele, palmierii, totul e al nostru si ne apartine, fiindca suntem tineri, tineri, tineri..."
Ai un mod de a scrie care lasă omul cu dorința aceea de a mai citi, citi și iar citi.
RăspundețiȘtergereCeea ce trăiești tu e deosebit, iar modul în care pui totul e hârtie e divin.
Din ce carte sunt citatele?
Iti multumesc tare mult ..si apreciez ca m-ai citit..
RăspundețiȘtergereCitatele sunt din "Panza de paianjen" si "Cartea Mironei"de Cella Serghi.Sunt superbe cartile!Te mai astept pe aici:)
Prima carte am vrut să o citesc, dar ceva nu m-a lăsat. Acum că văd că are cuvinte așa frumoase trebuie să le citesc.
RăspundețiȘtergereSigur că revin! :)
Si eu am fost retinuta la inceput ,mai ales pentru ca este un roman de dragoste dar este unul reusit.Autoarea te tine in priza prin cuvintele frumoase.
RăspundețiȘtergere